Romanele din seria “Origini” de
Pavel Corut m-au cucerit inca de la primul volum prin povestile lor originale
si prezentate cu talent, prin personajele complexe si bine construite si mai
ales prin ideile prezentate. Cel de-al patrulea volum al seriei, “Recenta geneza”, s-a dovedit o lectura la fel de placuta si captivanta ca si celelalte
romane, cartea reusind sa ma faca sa nu vreau sa ma opresc din citit, curioasa
sa aflu ce urmeaza sa mai descopere comandantul Odhin si celelalte personaje
din astronava NEREIDA.
Inca nu am aflat de ce acest
roman este prezentat ca fiind al treilea roman din serie, inlocuind practic
volumul “Calea sperantei”, dar acest lucru nu a afectat cu nimic placerea
lecturii. Indiferent daca citesti sau ignori romanul “Calea sperantei”,
actiunea din “Recenta geneza” se leaga in mod logic si coerent de toate cele
trei carti anterioare.
A trecut aproape o jumatate de
miliard de ani din momentul in care guvernatorii Zaris si Roinar au fost
exilati si, dupa o calatorie lunga si plina de pericole si provocari au pasit pentru
prima data pe planeta Pamant. In prezent, Alianta a decis sa trimita un echipaj
pentru a vedea cum s-au adaptat exilatii la misteriosul sistem solar caruia
apartine Pamantul, dar si care este stadiul actual de civilizatie al acestora.
Astfel, incepe calatoria comandantului Odhin si a echipajului sau, o calatorie
la fel de plina de mistere ca si planeta spre care se indreapta.
Mi-a placut modul in care a fost
prezentata calatoria astronavei NEREIDA, dar si a planetelor pe care Odhin si
echipajul sau le intalnesc pe drum. Opririle pe planetele Kadia si Trista au
fost pline de suspans si m-au facut sa vreau sa descopar secretele acestora la
fel de mult ca si ceilalti membrii ai echipajului.
Personajele au fost complexe si
m-au facut sa le indragesc inca de la inceput. Odhin a fost unul dintre
personajele mele preferate, amintindu-mi din anumite puncte de vedere de Zaris
si Roinar. Modul in care acesta gandea si actiona dovedea o imbinare perfecta
intre ratiune si sentimente, reusind sa ia in cele mai dificile situatii, cea
mai buna decizie.
Finalul a fost interesant si
neasteptat si, din punctul meu de vedere, a facut partial legatura cu inceputul
primului roman al seriei, “Codul lui Zamolxe”. Mi-a placut si mi s-a parut
interesant modul in care finalul acestui volum pare a incepe “inchiderea” unui
cerc deschis in primul volum, atunci cand Varain l-a intalnit pentru prima data
pe Svidur Khom.
Sper ca urmatoarele volume ale
seriei sa apara cat mai curand si sa fie cel putin la fel de captivante ca si
acestea. Intre timp, recomand romanul, dar si intreaga serie “Origini” atat
fanilor genului SF, cat si celor care nu sunt foarte familiarizati cu acesta,
limbajul fiind accesibil si usor de inteles.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu