Vara aceasta am reusit sa vad in
sfarsit si ultimul sezon din Violetta si sa-mi iau astfel la revedere de la
personaje pe care le-am indragit sau le-am detestat, dar de care, cu siguranta,
o sa-mi amintesc.
Violetta (Martina Stoessel) si
prietenii ei se intorc la studio pentru ultimul an de studiu, dar, o data cu
moartea lui Antonio (Alberto Fernandez de Rosa), totul pare sa se destrame in
jurul lor. Violetta trebuie sa se adapteze la schimbarile ce au loc in viata
ei, atat la studio, cat si in familie si, atat ea, cat si prietenii ei trebuie
sa-si gaseasca propriul drum in viata.
Povestea acestui sezon a fost
frumoasa, cu momente amuzante si triste, cu finaluri fericite, dar si cu
despartiri dureroase. Unele personaje, precum Jade (Florenica Benitez) si Ludmila
(Mercedes Lambre) s-au maturizat si au
aratat si o alta latura a lor, mai buna, altele au inteles in sfarsit ce vor de
la viata si si-au urmat visurile, iar altele au ramas inca in stadiul in care
trebuie sa se descopere si sa se inteleaga pe ele insele.
Daca in sezoanele precedente
Violetta, desi nu a fost personajul meu preferat, mi-a fost destul de
simpatica, in acest sezon a reusit sa ma scoata din sarite. In mai multe
momente a profitat de prietenia Francescai (Lodovica Comello), santajand-o emotional
pentru a o face sa i se alature in planurile prostesti pe care le avea,
aratandu-si astfel egoismul. Mai mult, in acest sezon, Vio a parut ca s-a
transformat intr-o adevarata “overly attached girlfriend”, dupa despartirea de
Leon (Jorge Blanco), urmarindu-l pe acesta pentru a afla ce face si daca este
sau nu intr-o relatie cu cineva. Mai mult, ea se si deghizeaza in Roxy pentru
a-l putea urmari mai usor si pentru a fi aproape de Leon, desi, in sezonul
precedent, atunci cand a aflat ca tatal ei se deghizase in Jeremias pentru a o
urmari s-a simtit ranita si a fost suparata pe acesta.
Spre uimirea mea, un personaj
care mi-a devenit foarte drag in acest sezon a fost Ludmila. Aparitia Priscilei
(Florencia Ortiz) mi-a oferit sansa de a cunoaste si o alta latura a Ludmilei
si de a intelege mult mai bine comportamentul acesteia. M-am bucurat sa vad
schimbarea treptata a Ludmilei, datorata in special Nataliei (Alba Rico) si lui
German (Diego Ramos), dar si lui Federico (Ruggero Pasquarelli) si Violettei.
In primele doua sezoane Olga
(Mirta Wons) a fost un personaj usor stresant, cu vesnicele ei drame personale,
dar in acest sezon ea a devenit pur si simplu exasperanta si obositoare.
Obsesia ei pentru Ramallo (Alfredo Allende) si modul in care il hartuia in permanenta
pe acesta, aroganta si crizele de regina a dramei, dar si hartuirea lui Nicolas
(Nacho Gadano) m-au facut sa detest personajul ei.
Dupa ce plecase in Franta pentru
a-si continua cariera acolo, in acest sezon Angie (Clara Alonso) se intoarce in
Buenos Aires. Personal, as fi preferat ca aceasta sa ramana in Franta si sa
aiba o cariera stralucita sau, cel putin, atunci cand se intoarce sa fie
capabila sa-si controleze sentimentele pentru German. Relatia romantica dintre
ei doi nu a fost niciodata printre preferatele mele, aceasta fiind, din punctul
meu de vedere, o insulta la adresa Mariei (Victoria Racedo).
Naty si Leon au ramas in
continuare printre personajele mele preferate. M-am bucurat sa vad evolutia
relatiei dintre Natalia si Maxi (Facundo Gambande), dar si posibila cariera de
compozitoare a acesteia. Mi-a placut faptul ca Leon si-a urmat visul de a forma
o trupa impreuna cu prietenii lui, in ciuda comportamenului Violettei, care, in
loc sa-l sustina, il descuraja si incerca sa-l incurce.
Ultimul sezon al serialului a
avut atat momente amuzante, cat si momente triste, a adus noi melodii care
si-au gasit rapid locul in playlist-ul meu (de exemplu “Supercreativa”,
“Aprendi a decir adios”, “Underneath it all”, “Mas que Dos” si “Quiero”) si,
cel mai important, a oferit un final frumos unei povesti la fel de frumoase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu