Recenzie carte: "Jurnalele lui Stefan - Azilul" bazat pe romanele lui L.J.Smith si pe scenariul scris de Kevin Williamson si Julie Plec

Cred ca “Azilul” este singurul volum de pana acum din serie in care Stefan nu m-a mai enervat pe tot parcursul cartii. Nu zic ca nu au fost in continuare momente in care isi arata prostia, dar cel putin nu s-a mai vaicarit si plans pe tot parcursul romanului.

Acest volum ii aduce impreuna pe cei doi frati Salvatore, nevoiti sa infrunte un dusman comun: vampirul Samuel. Cei doi sunt insotiti si de Cora, sora lui Violet, care spera sa o salveze pe aceasta din ghearele lui Samuel. Dar oare cum vede Violet transformarea ei in vampir? O vede ca pe un dar, asa cum face Damon sau o vede ca pe un blestem, precum Stefan?

Cei trei se intorc in Londra, hotarati sa-l invinga pe Samuel. Dar cum Damon este considerat cel mai sangeros criminal ce a existat vreodata, iar Londra este impanzita de afise reprezentand chipul vampirului, lucrurile se dovedesc mult mai complicate decat par la prima vedere.

Ce sanse au cei trei in lupta impotriva lui Samuel, un vampir puternic si bogat care are intreaga populatie a Londrei la degetul mic?  In plus, o sa reziste alianta fragila a celor doi frati, mai ales in momentul in care vor afla ca dorinta de razbunare a lui Samuel are legatura cu Katherine?

Cartea a fost bine scrisa, actiunea si suspansul fiind imbinate perfect intr-un roman ce m-a facut sa-l citesc pe nerasuflate. Scenele de lupta au reprezentat un plus al romanului, fiind prezentate cu mult talent.

Dupa cum am zis si la inceputul recenziei, in acest volum Stefan nu m-a mai enervat atat de tare, comportandu-se probabil, pentru prima data, ca un vampir. Mi-au placut momentele in care el si Damon lucrau impreuna, in echipa, impotriva lui Samuel. Totusi, in acest volum, din punctul meu de vedere, ambii frati s-au comportat prosteste, parand doar niste amatori in lupta lor impotriva lui Samuel. Atunci cand esti intr-o lupta pe viata si pe moarte cu un adversar mult mai puternic decat tine si ai in sfarsit ocazia sa-l ucizi, o faci pur si simplu. Nu stai la discutii, nu incerci sa-l torturezi, nu pierzi vremea cu predici sau tinand un discurs despre ce o sa-i faci tu inainte sa-l omori. Il ucizi pur si simplu, altfel risti ca adversarul sa-ti scape printre degete sau sa ajungi tu cel ucis, lucru pe care cei doi frati Salvatore il invata mult prea tarziu.

Ce m-a deranjat la Stefan era incapatanarea lui in ceea ce o priveste pe Violet. In ciuda faptului ca vede ca aceasta este fericita, ca a acceptat faptul ca este vampir si se bucura de eternitatea pe care o are in fata, el se incapataneaza asupra faptului ca e gresit ce face aceasta si vrea sa o schimbe, sa o faca un vampir la fel ca el, care se hraneste doar cu sangele animalelor, un vampir prea slab pentru a putea lupta si pentru a-si folosi cu adevarat Puterea.

Sfarsitul romanului a fost bine construit si m-a facut curioasa cu privire la ce urmeaza sa se intample in urmatorul volum, care promite multa actiune, suspans, dar si o lupta finala intre fratii Salvatore si vampirul Samuel, ambele parti fiind mai dornice decat niciodata sa verse sange.