Am asteptat cu nerabdare volumul
al doilea din seria “Cand esti vrajitoare … “ si ma bucur ca romanul nu m-a
dezamagit. In “Ramai vesnic vrajitoare … “ avem ocazia de a afla mai multe
dintre secretele familiei Greene, dar si de a intelege destinul tinerei Tamsin,
dar si decizile luate de ceilalti membrii ai familiei.
Dupa ce mult timp a crezut ca nu
are nici un Talent, Tamsin a reusit sa-si descopere puterile, dar si secretele
care i-au impins pe parintii, bunica si sora ei sa-i ascunda faptul ca si ea
are un Talent, la fel ca toti ceilalti membrii ai familiei.
La sfarsitul primului volum,
Alistair Knight a reusit sa fuga in trecut, in anul 1877, sperand sa distruga
intreaga familiei Greene si sa-i impiedice pe acestia sa-i lase pe membrii
familiei Knight fara puteri. Pentru a-si salva familia, Tamsin il urmeaza pe
aceasta in trecut, unde ajunge sa fie angajata ca fata in casa in palatul
familiei Knight. Fata descopera in scurt timp ca vrajitorii din aceasta familie
se folosesc de sangele copiilor si fecioarelor pentru a-si spori Talentele, iar
Tamsin trebuie sa lupte atat pentru a ramane in viata, cat si pentru a-si salva
familia.
Dar atunci cand profetia o sa se
implineasca, iar Tamsin o sa trebuiasca sa faca o alegere crunta, o sa
reuseasca ea sa faca alegerea corecta?
Povestea din “Ramai vesnic
vrajitoare … ” este mult mai alerta decat cea din primul volum, iar suspansul
insoteste cititorul pe intreg parcursul lecturii. Intamplarile au loc in cea
mai mare parte in 1877, iar Carolyn MacCullough descrie cu mult talent New
York-ul epocii victoriene. Descrierile membrilor familiei Knight, a locuintei
acestora, dar si a celorlalte locuri vizitate de catre Tamsin sunt scrise
intr-un mod care te vrajeste si captiveaza, starnindu-ti curiozitatea.
M-am bucurat cand am vazut ca
autoarea nu a introdus si alte creaturi magice in roman, povestea invartindu-se
doar in jurul vrajitorilor si a Talentelor lor. Puterile acestora au ramas la
fel de fascinante ca in primul volum, lumea lor vrajindu-te si atragandu-te in
ea de la primele pagini.
Mi-a placut modul in care a fost
prezentata familia Knight, desi uneori aveam senzatia ca Lady Knight nu era
chiar atat de puternica si infricosatoare pe cat se credea, mult mai periculos
decat ea fiind Liam, fiul acesteia. Dintre membrii familiei mi-a placut in mod
deosebit Jessica si mi-ar fi placut sa am ocazia de a afla mai multe despre
aceasta.
In primul volum Tamsin mi-a fost
simpatica, dar nu m-a impresionat in mod deosebit. In acest al doilea volum
insa, aceasta demonstreaza ca s-a maturizat si ca este capabila sa aiba grija
atat de ea insasi, cat si de cei din jurul ei. Cu alte cuvinte, Tamsin a
demonstrat ca este una dintre cele mai puternice vrajitoare din familia Greene,
ca este farul calauzitor despre care bunica ei pomenise in profetia facuta la
nasterea fetei.
Sfarsitul romanului mi s-a parut
bine construit, acesta nu doar demonstrand ideea conform careia atunci cand
esti vrajitoare ramai vesnic vrajitoare,
dar oferind si explicatii pentru decizia bunicii lui Tamsin de a-i ascunde
acesteia faptul ca are un Talent si de a o impinge spre a avea o viata normala,
fara magie. Cu toate astea, finalul mi s-a parut nedrept pentru Tamsin, care,
dupa toate intamplarile prin care a trecut, consider ca merita mai mult.
Recomand seria tuturor celor care
doresc sa se bucure de o lectura relaxanta despre familie, magie si puterea de
a face sacrificii care sa mentina suspansul cititorului de la prima pana la
ultima pagina.
