Recenzie carte: "Endgame. Jocul final: Convocarea" de James Frey si Nils Johnson-Shelton

Romanul “Endgame. Jocul final: Convocarea” de James Frey si Nils Johnson-Shelton a avut o promovare puternica, lansarea romanului fiind insotita de numeroase concursuri la care puteai castiga cartea. Prezentarea romanului si in special partea interactiva carte-joc despre care s-a vorbit foarte mult m-au facut curioasa in privinta cartii, prin urmare asteptarile mele erau uriase.

Prabusirea a 12 meteoriti pe Pamant arunca un voal de haos asupra omenirii, generand numeroase victime. Ceea ce majoritatea oamenilor nu stiu este faptul ca prabusirea meteoritilor reprezinta doar inceputul, acestia anuntand inceperea Jocului final. 12 tineri din semintii stravechi trebuie sa lupte unul impotriva altuia si sa rezolve Marea Enigma a Salvarii pentru a castiga. Daca unul dintre concurenti moare, impreuna cu el moare si intreaga semintie pe care o reprezinta. Jocul final are un singur castigator, iar daca nici unul dintre ei nu reuseste sa invinga, intreaga omenire va pieri.

De la primele pagini mi-am dat seama ca nu puteam sa ma concentrez atat pe latura interactiva a romanului, cat si pe povestea in sine. Daca ma opream la fiecare pagina pentru a accesa link-urile si a descoperi indiciile pur si simplu nu ma mai bucuram de povestea romanului si nu mai dadeam atentie personajelor. Prin urmare, am decis ca la prima lectura sa urmaresc aventurile personajelor, urmand ca la o citire viitoare sa ma concentrez pe partea interactiva si pe dezlegarea enigmelor.

Din pacate, povestea a fost destul de previzibila, in sensul ca banuiam cine o sa invinga cel putin in aceasta prima runda inca de la prima aparitie a personajului. Desi au fost numeroase clisee, enigmele prezente in roman mi-au captat atentia si m-au facut sa vreau sa le dezleg cu aceeasi curiozitate si dorinta ca si cei 12 participanti.

Faptul ca povestea a fost prezentata din perspectiva mai multor personaje a fost un mare plus al cartii din punctul meu de vedere. Datorita acestui lucru am putut sa vad Jocul din mai multe puncte de vedere si sa imi construiesc o imagine de ansamblu asupra acestuia.

Chiyoko si An au fost personajele mele preferate.  Separat, cei doi erau puternici, fiecare in felul lui. Impreuna insa, formau o echipa perfecta, completandu-se unul pe celalalt. La inceput An mi s-a parut destul de ciudatel, dar, mai apoi, in timp ce aflam mai multe despre el, imi devenea din ce in ce mai simpatic.

Sarah in schimb m-a scos din sarite, desi inca nu sunt sigura cine m-a stresat mai mult in timpul lecturii: ea sau iubitul ei, “nebunul, incapatanatul, frumosul Christopher”. Mai mult, triunghiul format de cei doi si un alt Jucator nu m-a ajutat deloc in a avea o parere mai buna despre Sarah, care isi batea in permanenta joc de cei doi.

Romanul a fost interesant si in ciuda cliseelor prezente in el a fost o lectura placuta. Astept continuarea seriei si sper ca in volumul urmator lucrurile sa se schimbe, iar castigatorul celei de-a doua runde a jocului sa nu mai fie atat de evident. In acelasi timp sper ca in volumele urmatoare sa aflu mai multe despre Joc, despre fiintele care il coordoneaza si despre scopul acestora.

Recenzie carte: "Enders" de Lissa Price

Imediat ce am terminat primul volum al seriei, “Starters”, am inceput sa citesc continuarea acestuia, dorind sa aflu cum se termina povestea tinerei Callie. Romanul “Enders” s-a dovedit a fi o lectura la fel de placuta precum primul volum, ritmul fiind alert, iar intorsaturile de situatie eliminand orice urma  a previzibilului.

Banca de corpuri a fost distrusa, dar acest lucru nu a imbunatatit cu mult viata lui Callie. Batranul a reusit sa scape si are in continuare puterea de a controla si manipula Starterii carora li    s-au implantat cipuri, cunoscuti acum sub numele de Metalici. Mai mult de atat, Callie descopera nu doar ca Batranul poate sa transforme dupa bunul plac orice Metalic in bomba, dar si ca fratele ei, Tyler, are si el implantat un cip.

Mi-a placut modul in care a fost scris romanul, acesta avand un ritm alert, suspansul facand cititorul sa vrea sa afle cat mai repede modul in care o sa se termine aventurile personajelor. Povestea a avut numeroase intorsaturi de situatie astfel incat, oricat de mult am incercat sa prevad ce urmeaza sa se intample, am fost mereu luata prin surprindere. Au fost cateva elemente care au parut sa nu se lege perfect cu intamplarile din primul volum, dar am trecut cu usurinta peste ele, acestea neafectand cu nimic placerea lecturii.

Personajele au fost bine conturate, atat cele deja cunoscute in primul volum, cat si cele cu care facem cunostinta in acesta. In timp ce in privinta unora dintre personaje sunt sigura de “tabara” din care fac parte, am inca indoieli in privinta altora, despre care nu sunt atat de sigura ca sunt atat de bune sau atat de rele pe cat s-a lasat sa se inteleaga la finalul romanului, acest lucru fiind un alt plus al cartii.

Recomand seria oricarui cititor care doreste sa aiba parte de o lectura placuta, relaxanta si in acelasi timp capabila sa-l tina permanent in alerta, seria “Starters” fiind cu siguranta una dintre acele distopii care ies in evidenta prin originalitate.

Recenzie carte: "Starters" de Lissa Price

De foarte mult timp am vrut sa citesc cele doua volume din seria “Starters” de Lissa Price, convinsa atat de ideea romanelor, cat si de recenziile pozitive pe care le-am citit. Dupa ce am terminat primul volum, “Starters”, pot zice ca romanul merita toate laudele pe care le-a primit si inca mai multe de atat, cartea ajungand rapid si in top-ul distopiilor mele preferate.

In urma Razboiului Porilor populatia planetei a suferit o scadere drastica, ramanand in viata doar cei care au fost vaccinati: tinerii (Starterii), batranii (Enderii) si persoanele de varsta mijlocie cu suficiente relatii si resurse materiale pentru a cumpara in secret vaccinul. Cum tehnologia le permitea oamenilor sa traiasca pana la varste inaintate de aproape 200 de ani, s-a decis ca tinerilor sa nu li se permita sa lucreze pentru ca batranii sa poata avea locuri de munca. Daca unii Starteri au fost destul de norocosi pentru a fi revendicati si luati sub aripa protectoare a unui Ender, ceilalti trebuie sa supravietuiasca pe strazi, sa lupte pentru mancare si sunt in permanenta vanati de autoritati, care incearca sa ii arunce in Institutii asemanatoare unor lagare. Intr-o lume in care batranii par a avea totul, mai exista un singur lucru pe care doar Starterii il au: tineretea.

Callie este o tanara in varsta de 16 ani, nerevendicata, care face tot posibilul pentru a supravietui pe strazi. Cum fratele ei este grav bolnav, fata isi da seama ca singura ei sansa de salvare este sa mearga la Destinatii Splendide, un loc care promite sa le ofere tuturor ceea ce isi doresc. Astfel, prin intermediul tehnologiei detinute de acestia, batranii ce isi doresc sa fie tineri din nou pot inchiria corpul unui Starter pentru o perioada limitata de timp. In cazul lui Callie insa lucrurile nu merg asa cum trebuie, iar fata se trezeste inapoi in corpul ei inainte de finalizarea inchirierii.

Mi-a placut foarte mult ideea romanului si mai ales posibilitatea transferului intr-un alt corp. Daca lucrurile ar sta cu adevarat asa cum erau prezentate in contractul initial de la Destinatii Splendide si ar exista o supraveghere mai stricta a “chiriasilor”, probabil lucrurile ar fi mers intr-o directie mai buna, atat pentru cei care isi inchiriaza corpul, cat si pentru chiriasi.

Lissa Price a reusit sa construiasca o lume veridica, in care personajele sunt complexe si realiste. Autoarea distruge ideea conform careia o data cu varsta vine si intelepciunea si demonstreaza ca o persoana egoista si rea va fi intodeauna asa, indiferent de varsta inaintata la care ajunge.

Callie a fost unul dintre personajele mele preferate si m-am bucurat sa vad ca autoarea a reusit sa construiasca o protagonista echilibrata, care sa castige inimile cititorilor. Cand am inceput sa citesc cartea imi era teama ca o sa am parte de acea protagonista perfecta, care face totul perfect si care nu greseste niciodata sau de acea protagonista proasta, care ia intodeauna cele mai stupide decizii. Din fericire, Callie nu intra in aceste tipare si reuseste sa fie un personaj echilibrat si realist. Mi-a placut foarte mult si legatura intre aceasta si Helena, in unele momente relatia dintre cele doua amintindu-mi de cea dintre Wanda si Melanie din romanul “Gazda” de Stephenie Meyer.

Recomand romanul tuturor celor care citesc cu placere distopiile deoarece sunt sigura ca atunci cand vor incepe sa citeasca “Starters”, nu se vor opri pana nu vor ajunge la finalul acestuia.

Recenzie carte: "Jurnalul unui adolescent timid" de Stephen Chbosky

Inca de cand a aparut si la noi romanul “Jurnalul unui adolescent timid” de Stephen Chbosky am fost curioasa in ceea ce-l priveste, in special din cauza intregii “nebunii” care s-a iscat in jurul lui. Dupa ce l-am citit nu pot spune decat ca din punctul meu de vedere romanul este mult prea supraapreciat si, in ciuda faptului ca inteleg de ce majoritatea adolescentilor de 14-16 ani au adorat cartea, pe mine povestea tanarului Charlie nu m-a impresionat.

Charlie este un baiat de 15 ani, elev in primul an de liceu. Timid si introvertit, baiatul prefera sa nu interactioneze cu oamenii, alegand sa analizeze viata in loc sa o traiasca. Mica lume a lui Charlie este grav zdruncinata atunci cand singurul lui prieten, Michael, ia decizia de a se sinucide, eveniment ce-l face pe acesta sa se simta mai singur ca niciodata.

Dar cand doi frati vitregi, Sam si Patrick, elevi in ultimul an de liceu ii ofera lui Charlie prietenia lor, acesta are sansa de a invata sa traiasca.

Modul in care a fost construit romanul, ca o serie de scrisori adresata unui prieten anonim mi-a placut si mi-a atras atentia inca de cand am rasfoit cartea, inainte de a o citi. Continand gandurile si trairile lui Charlie, scrisorile formeaza un jurnal intim prin intermediul caruia aflam povestea primului an de liceu al baiatului.

Chbosky a adus in discutie o multime de probleme si vicii care pot sa apara in viata adolescentilor, de la bautura, tigari si droguri pana la avorturi, violuri si relatii incestuoase. Desi acestea sunt aduse mai mult sau mai putin treptat in discutie, din punctul meu de vedere autorul le-a tratat superficial, fara a pune cu adevarat accent pe consecintele acestora, dandu-mi impresia ca acestea erau pomenite doar cu rolul de a soca si de a transforma romanul in unul ce se vrea controversat, lucru pe care, cel putin din punctul meu de vedere, nu prea l-a reusit.

Personal, cred ca Charlie nu era doar timid si introvertit, ci avea probleme mult mai grave. Atacurile pe care le avea, schimbarile bruste de stare, comportamentul antisociabil, incapacitatea nu doar de a actiona, ci si de a reactiona normal, plus tendinta de a supraanaliza elemente sau evenimente fara o importanta deosebita si de a nu intelege sau de a trata cu superficialitate evenimentele cu adevarat importante m-au facut sa cred ca personajul are grave probleme psihice. Trauma din copilarie a avut si ea efectele ei negative asupra comportamentului lui Charlie, dar, din punctul meu de vedere, problemele psihice existau deja inca inainte de acesta. Desi era vazut ca un elev inteligent, care avea note maxime, Charlie mi s-a parut incet la minte, pe parcursul lecturii avand uneori impresia ca citesc scrisorile unui copil sub 10 ani, nicidecum ale unui adolescent de 15-16 ani. Inocenta baiatului era mult prea exagerata, acesta neintelegand lucruri pe care orice adolescent normal le-ar intelege la varsta lui. Bunatatea lui Charlie era si ea dusa la extrem, acesta punandu-i pe toti ceilalti mai sus decat pe el insusi, dovedind in numeroase momente ca nu se respecta pe el insusi si ca este capabil sa joace perfect rolul unei papusi controlata de alti oameni.

Dintre personaje mi-a placut totusi de profesorul de literatura al lui Charlie, Bill, care a incercat sa il ajute pe baiat sa depaseasca momentele grele, sa se descopere pe el insusi si sa invete sa participe la viata, nu doar sa asiste la ea.

Romanul cuprinde o multime de lectii de viata, dar acestea par usor umbrite de numeroasele exagerari din roman. Poate ca, citit la o anumita varsta mai frageda, romanul are impactul pozitiv dorit, dar pentru mine, acesta nu a fost capodopera literara care se presupune a fii.