Recenzie carte: "Uneori, sub clar de luna" de Heather Davis

Pe cat de plictisitor si lipsit de suspans mi s-a parut primul volum, pe atat de mult mi-a placut al doilea. Desi cu mult mai mic ca dimensiune fata de primul volum, in “Uneori, sub clar de luna” autoarea a reusit sa ma faca sa citesc pagina dupa pagina, pana la finalul neasteptat, care m-a facut sa vreau sa citesc cat mai repede cel de-al treilea volum al seriei.

Va mai amintiti ca Shelby isi facuse sperante ca relatia cu tatal ei ar putea sa se imbunatateasca dupa ce acesta a primit scrisoarea trimisa de ea in tabara Semilunii? Ca poate tatal ei avea sa-si aminteasca in sfarsit ca are o fata care ii simte lipsa si ca ar fi cazul ca el sa se elibereze macar putin din ghearele manipulatoarei Priscilla? Ei bine, eu, ca si Shelby de altfel, am crezut acest lucru, dar se pare ca Priscilla a castigat inca o lupta in razboiul ei cu adolescenta si a trimis-o pe aceasta la un internat din Elvetia.

Aici, fara telefon, calculator sau alte mijloace de a comunica cu exteriorul, lui Shelby ii este imposibil sa vorbeasca cu iubitul ei varcolac, Austin, iar faptul ca acesta apare prin diverse tabloide alaturi de printesa muzicii pop a Europei nu o face deloc sa se simta mai bine.

In plus, simturile lui Shelby devin mai dezvoltate, nu mai suporta atingerea argintului pur si mananca in somn carne cruda. Daca ne gandim la faptul ca in primul volum, dupa lupta cu puma, Austin o muscase din greseala pe Shelby, nu este prea greu sa ne dam seama ca Shelby o sa aiba in curand blanita.

Cand Austin reuseste sa se strecoare la Academia Steinfelder, fata este mai mult decat fericita. Dar secretele pe care acesta i le dezvaluie ii fac pe cei doi sa inteleaga ca trebuie sa paraseasca cat mai curand institutul, iar pericolul in care se afla amandoi este mai mare decat banuisera.

O sa poata Shelby sa paraseasca institutul inainte de luna plina?

Am citit pe nerasuflate volumul al doilea, suspansul existand in fiecare pagina a cartii. Spre deosebire de primul, in acest volum personajele au parut mai bine conturate, mai complexe si mi-a placut ca am avut ocazia sa vad si o alta latura a Priscillei, una mai sensibila, mai umana.

Un mic spoiler pentru fanii vampirilor: undeva pe la sfarsitul cartii un anumit vampir italian o sa-si arate si el coltii. Care este scopul lui si daca acesta o sa o ajute sau nu pe Shelby, asta o sa va las pe voi sa aflati.

Per total, cartea a fost buna si m-a facut sa vreau sa citesc cat mai curand volumul al treilea al seriei, “Always in shadow”.

Despre seria “Nu plange sub clar de luna” si despre autoare puteti sa aflati mai multe informatii accesand http://heatherdavisbooks.wordpress.com/

"Divergent" - in curand pe marile ecrane

Vesti bune pentru fanii seriei "Divergent"! Trailerul filmului bazat pe romanul scris de Veronica Roth a aparut, filmul urmand sa fie lansat in cinematografele din Marea Britanie si Statele Unite in martie 2014.

"Trailerul filmului inspirat din cartea intai a trilogiei "Divergent" de Veronica Roth, publicată în Romania de Editura Leda, a putut fi vizionat pentru prima oara, duminica, 25 august, in cadrul galei MTV Video Music Awards.

Filmul produs de Summit Entertainment si regizat de Neil Burger le are in rolurile principale pe actritele Shailene Woodley si Kate Winslet.

Din distributie mai fac parte actorii Jai Courtney, Ashley Judd, Maggie Q, şi Theo James.

Filmul Divergent va fi lansat in cinematografele din Marea Britanie şi Statele Unite pe 21 martie 2014. (Vom reveni cu informatii despre data cand va rula si in Romania imediat ce vor fi facute publice.)

Actiunea filmului se desfasoara intr-un Chicago distopic, orasul in care traieste Beatrice Prior (interpretata de actrita Shailene Woodley). Societatea este impartita in cinci factiuni, fiecare dintre ele cultivand o anumita virtute: Candoarea (cei sinceri), Abnegatia (cei altruişti), Neinfricarea (cei curajoşi), Prietenia (cei paşnici) şi Erudiţia (cei inteligenţi).

In fiecare an, intr-o zi anume, tinerii in varstă de saisprezece ani trebuie sa-si aleaga facţiunea careia îi vor fi devotati pentru tot restul vietii. In timpul initierii care urmeaza, marcata de o puternica rivalitate, Beatrice isi ia un alt nume, Tris, si descopera ca este Divergenta, adica o persoana care nu se incadreza in niciuna dintre cele cinci factiuni."

Sursa

Prezentarea filmului mi-a lasat o impresie buna si pare sa respecte cartea. Voua cum vi se pare? 

Recenzie carte: "Nu plange sub clar de luna" de Heather Davis

“Nu plange sub clar de luna” este o povestioara simpatica, cu o actiune simpla, usor de citit. Desi in mare cartea mi s-a parut usor plictisitoare, recunosc ca finalul a fost chiar dragut si nu ma asteptam la el.

In centrul povestii se afla Shelby, o adolescenta din Beverly Hills, care nu poate refuza un tip dragut, atunci cand acesta ii cere ajutorul. Dar cum Priscilla, mama ei vitrega ii vaneaza orice greseala in speranta de a scapa de ea, nu trece prea mult timp pana ce Shelby ajunge sa fie trimisa intr-o tabara de reeducare, Tabara Semilunii. Dar cum Priscilla nu e complet multumita si spera sa o trimita pe fata in tabara militara Canionul Rosu, iar Shelby stie ca femeia il poate manipula foarte usor pe tatal ei, singura sansa a fetei de a se tine departe de antrenamentul militar din desert este sa respecte regulile si sa se tina cat mai departe de probleme.

Dar cand in tabara isi face aparitia si un baiat atragator si misterios, care, dupa ce ii dezvaluie ca el si intreaga lui familie sunt varcolaci, ii cere lui Shelby ajutorul, mai poate ea sa se tina departe de necazuri (si de tabara militara)?

Dupa cum am zis si la inceput, cartea m-a plictisit destul de mult, fiind lipsita de suspans si destul de previzibila. Undeva pe la sfarsit, prin ultimele capitole, povestea incepe sa devina interesanta si sa te faca putin curios, dar chiar atunci, se termina. Totusi, finalul mi-a placut si mi s-a parut dragut.

De obicei, atunci cand actiunea nu e interesanta, personajele salveaza situatia, dovedindu-se complexe si bine conturate. Ei bine, in “Nu plange sub clar de luna”, nu se intampla asta. Personajele mi s-au parut superficial prezentate, neatragand prea mult atentia. Desi, sunt placute in felul lor, nici unul dintre ele nu mi s-a parut sa fie genul acela de personaj pe care sa-l indragesti sau care sa iti ramana in memorie mult timp dupa ce ai inchis cartea. Shelby este adolescenta tipica, care pe tot parcursul cartii o uraste pe mama ei vitrega, se plange de tatal ei care nu ii mai acorda destula atentie si spune ca se tine departe de probleme, dar reuseste cumva sa faca exact contrariul, spiritul de salvatoare din ea iesind la suprafata in cele mai nepotrivite momente. Austin este tipul dur, misterios, care nu se lasa doborat de nimic, dar, cum o cunoaste pe Shelby ii spune ca e varcolac si ii cere ajutorul.

“Nu plange sub clar de luna” nu este genul de carte plina de actiune, care sa te faca sa nu o mai lasi din mana. Totusi, o recomand ca fiind o poveste simpatica de dragoste, care merita citita atunci cand te plictisesti.

Noutati la editura Leda

"Viitorul nostru" de Jay Asher si Carolyn Mackler

Cum e cand iti citesti viitorul nu in palna, nu in cafea, ci pe un Facebook care nu a fost inca inventat?

Un roman pentru tinerii de azi, despre viata lor de maine

Este anul 1996, si nici jumatate din elevii de liceu din America nu au folosit vreodata internetul. Viata in cyberspace este la inceputuri, iar retelele de socializare nu exista nici macar in proiect.

Si totusi…

Emma tocmai a primit primul ei computer si un misterios CD-ROM de la America Online.

Josh este vecinul ei si prietenul ei cel mai bun, chiar daca din  noiembrie trecut lucrurile au fost putin cam dificile intre ei. Cei doi se conecteaza si se logheaza ... si ajung automat pe Facebook ... dar Facebook-ul nu a fost inventat inca!!!

Josh si Emma isi privesc fascinati profilurile din viitor, peste cincisprezece ani. Sotii, prietenii, carierele, casele, destinele lor - totul este aici. Dar nu e ceea ce asteptau ei; si de fiecare data cand isi deschid pagina, viitorul lor se modifica. Si in timp ce se lupta cu suisurile si coborasurile vietii lor viitoare, sunt obligati sa se confrunte cu lucrurile bune - sau rele - pe care le fac in prezent.

Link-ul de precomanda o sa fie activat maine, 23 august 2013, iar data aparitiei este 13 septembrie 2013.

Mai multe detalii despre acest volum gasiti pe site-ul editurii Leda


UPDATE:

Trailer-ul cartii aici

UPDATE 2:

Pentru precomanda click aici!

Noutati la editura Leda

 “Febra Neagra”, volumul 1 din seria “MacKayla Lane”, de Karen Marie Moning

Intunecata, erotica, socanta – o noua serie dark fantasy care da dependenta

Filozofia mea de viata se poate rezuma in cateva cuvinte: o zi buna este una in care nu incearca nimeni sa ma ucida.

Va marturisesc ca nu am avut prea multe astfel de zile de la o vreme incoace.

Cand MacKayla afla ca sora ei, Alina, a fost ucisa in Irlanda, dupa ce i-a lasat un mesaj criptic pe telefon, decide sa plece la Dublin in cautarea unor raspunsuri.

Dar incercarea de a-l descoperi pe asasinul Alinei o atrage intr-o lume de umbre in care nimic nu e ceea ce pare, unde binele si raul poarta aceeasi masca seducatoare. Curand, MacKayla trebuie sa faca fata unei provocari majore: sa ramana in viata si sa invete sa manuiasca o putere pe care nu stia ca o detine ─ o putere care ii ingaduie sa vada dincolo de lumea oamenilor, in periculosul taram locuit de Fae…

Pe masura ce patrunde in enigma mortii surorii ei, iar granita intre lumi incepe sa se naruie, adevarata misiune a lui Mac devine tot mai clara: trebuie sa gaseasca misterioasa Sinsar Dubh ─  Cartea Neagra, un manuscris vechi de milioane de ani care contine intre paginile sale incifrate cea mai primejdioasa dintre vraji, caci cel care pune primul mana pe ea va detine controlul total asupra celor doua lumi.

„Un minunat roman in genul dark fantasy …” -  Charlaine Harris

„Un amestec seducator de mitologie celtica si mistere periculoase.” - Chicago Tribune

„Un roman dark fantasy, cu accente erotice, despre o Buffy printre Fae, compus cu un ascutit simt al umorului si o maturitate a scriiturii care fac din aceasta lectura o adevarata incantare.”  - BookPage 

Link-ul de precomanda o sa fie activat pe data de 27 august 2013, iar cartea o sa apara pe 18 septembrie 2013.

Mai multe detalii despre acest volum gasiti pe site-ul editurii Leda

Recenzie film: Pozitia copilului

“Pozitia copilului” este unul din acele filme pe care nu vreau sa-l mai vad si a doua oara. In timp ce il urmaream ma intrebam ce anume i-a adus premiul “Ursul de Aur”? Personal, m-am plictisit in timpul filmului si am verificat destul de des ceasul, vrand sa vad cat mai dureaza.

“Pozitia copilului” prezinta relatia dintre Cornelia, o mama dominatoare si Barbu, fiul ei. Atunci cand Barbu loveste cu masina un copil, provocandu-i acestuia moartea, Cornelia se foloseste de toate relatiile si toate mijloacele pe care le are la dispozitie pentru a-si salva “puiutul” de inchisoare.

Despre ideea filmului nu am ce comenta, a fost buna. Din pacate insa, mi s-a parut prost exploatata, relatia dintre Barbu si Cornelia, de exemplu, lasand anumite goluri. Mi-ar fi placut sa vad cateva amintiri din copilaria baiatului, modul in care percepea el comportamentul mamei. La fel de interesant mi s-ar fi parut sa fie vorba despre o aceeasi amintire, prezentata atat din punctul mamei dominatoare, cat si din punctul baiatului introvertit. Asa cum a fost prezentat, nu vedem decat o femeie din “inalta societate” care incearca sa pastreze aparentele, ascunzand relatia distrusa dintre ea si baiatul ei si un fiu ajuns acum la maturitate, incapabil sa se descurce singur, jongland intre nevoia ca “mama si tata sa rezolve totul” si dorinta de a fi independent si de a fi propriul lui stapan.

Desi filmul incerca sa prezinte o anumita realitate, in care de cele mai multe ori relatiile pe care le ai si mita pe care o poti da fac legea, iar vulgaritatea avea rolul de a soca, consider ca limbajul folosit a fost mai mult decat nepotrivit.  Pe langa scenele in care baiatul isi injura mama ca la usa cortului, filmul a avut si scene care mi s-au parut irelevante pentru actiune, facandu-ma sa ma intreb cat mai dureaza filmul. Dintre acestea imi amintesc acum de scena in care Cornelia era la baie si folosea toaleta, scena de la masa, in care oamenii discutau despre doctorul Ciomu si scena in care Cornelia si Barbu cautau casa familiei copilului ucis. In plus, sfarsitul filmului mi s-a parut sec, facandu-ma sa ma intreb “Asta este tot?”

Un alt minus al filmului a fost si calitatea imaginii si a sunetului, care mi-a dat impresia ca filmul a fost facut de amatori. Nu ma gandesc aici la calitatea imaginii si a sunetului a filmelor care se fac in prezent la Hollywood, dar nu exista comparatie nici cu alte filme romanesti, cel mai clar exemplu fiind dat de filmele regizate de Sergiu Nicolaescu, care merita incadrate in categoria “capodopere” ale cinematografiei.

Cred ca singurul lucru care mi-a placut si despre care nu am ce zice este modul in care au jucat actorii. Luminita Gheorghiu a jucat impecabil rolul mamei, reusind sa exprime foarte bine sentimentele si trairile. Doua scene mi-au placut din film, iar acest lucru s-a datorat in special talentului actorilor: scena in care Cornelia negocia cu martorul accidentului (interpretat de Vlad Ivanov) si scena in care mama vorbea cu parintii copilului decedat.

“Pozitia copilului” este un film pe care nu-l recomand decat celor care vor poate sa vada “capodopera” cu care ne mandrim ca ne-a adus “Ursul de Aur” de la Festivalul de la Berlin.

Recenzie carte: "Clubul V" de Kate Brian

“Clubul V” prezinta viata de liceu a patru prietene: Mandy, Kai, Debbie si Eva. Cand bursa Treemont. o bursa importanta ce le-ar putea asigura studiul la colegiul dorit apare in joc, viata lor este data peste cap, mai ales ca aceasta vine cu o conditie ciudata: “puritatea sufletului si a trupului”.

Eva este o fata timida, muncitoare si talentata. Ea isi doreste sa poata studia la Colegiul Wesleyan, dar din cauza situatiei financiare a familiei ei nu ar putea face niciodata acest lucru. Eva pare candidatul perfect pentru bursa Treeman, dar cand Riley, baiatul de care a fost mereu indragostita intra in vorba cu ea, lucrurile ar putea sa se schimbe.

Mi-a placut modul in care a fost conturata Eva, iar reactiile ei, mai ales cand vorbea cu Riley, erau dragute si amuzante. De la prima pana la ultima pagina a cartii a fost preferata mea dintre cele patru si mi-am dorit ca ea sa fie cea care castiga bursa Treeman.

Debbie este genul de fata care saruta un tip doar pentru a-l bifa pe lista, motiv pentru care colegii, dar si profesorii o considerau o usuratica. Cum parintii ei o imping spre domeniul stiintelor exacte, dorind ca ea sa studieze matematica si fizica, la fel ca si tatal ei, singura ei sansa de a deveni designer vestimentar si de a studia la FIT este bursa Treemont. Dar cum toata lumea crede ca ea nu mai este virgina, sansele de a obtine bursa par sa fie nule. Iar atunci cand Debbie pune ochii pe singurul tip care nu cedase farmecelor ei, Riley, risca sa piarda mai mult decat bursa.

La inceputul cartii Debbie mi s-a parut o usuratica, iar pana la sfarsit nu a reusit sa-mi schimbe cu mult parerea.  Debbie este inteligenta, frumoasa si a dovedit ca ii pasa de prietenele ei, dar in acelasi timp o persoana care face o lista cu toti tipii cu care s-a sarutat si pana unde a ajuns cu fiecare nu mi se pare potrivita pentru a candida pentru bursa Treemont.

Mandy este fata perfecta, cu o viata perfecta si cu un iubit perfect. Cum banii nu reprezinta o problema pentru ea, fata considera ca nu are de ce sa participe la lupta pentru bursa, dar atunci cand tatal ei este acuzat de frauda fiscala, iar conturile familiei sunt blocate, Mandy isi da seama ca singura sansa prin care ea mai poate merge la Princeton este bursa doamnei Treemont.

Kai, cea mai noua membra a grupului de prietene isi doreste si ea bursa Treemont. Dar cand in viata ei revine Andres, lucrurile se complica.

In lupta pentru bursa, Mandy infiinteaza Clubul Virginitatii – Clubul V, sperand ca astfel sa-si demonstreze puritatea. Dar oare toti membrii clubului merita sa faca parte din el? Iar secretele pe care fetele le ascund le vor aduce mai aproape una de alta sau le vor distruge prietenia? In plus, cine o sa castige prestigioasa bursa care a pus pe jar intregul liceu?

Prezentand cu bune si rele viata de liceu, “Clubul V” a fost o carte draguta, relaxanta, si plina de suspans pe care o recomand oricarei persoane care isi doreste o lectura usoara intr-o zi mult prea calduroasa pentru a parasi confortul aerului conditionat.

Noutati la editura Leda

Editura Leda ne aduce o noua carte, considerata “una dintre cele mai asteptate carti ale anului 2013”, mai exact,  “Fete Stralucitoare” de Lauren Beukes.

“ În Chicago, în perioada Marii Crize, Harper Curtis găseşte cheia unei case care îi permite să călătorească în timp. Dar curând descoperă că acest privilegiu are şi un preţ. Trebuie să le ucidă la momentul potrivit pe „fetele strălucitoare”: acele tinere excepţionale, cu un potenţial extraordinar, pe care la caută în călătoriile lui prin timp. Harper le vizitează în diferite perioade ale vieţii lor, marcându-le destinul şi lăsând lângă cadavrele acestora câte un obiect misterios, până când, în 1989, una dintre victime, Kirby Mazrachi, supravieţuieşte şi porneşte în urmărirea lui.

Hotărâtă să-l găsească pe ucigaş pentru a-l da pe mâinile justiţiei, Kirby ajunge să lucreze la Chicago Sun-Times alături de Dan Velasquez, un reporter care s-a ocupat în trecut de cazuri de omucidere. Pas cu pas, această fată strălucitoare se apropie de confruntarea finală şi de imposibilul adevăr… “

In plus, se pare ca in curand o sa apara si un film bazat pe volumul lui Lauren Beukes, in mai 2013 anuntandu-se ca drepturile pentru televiziune au fost achizitionate de MRC si Appian Way, compania de productie a lui Leonardo DiCaprio.

Mai multe detalii gasiti pe site-ul editurii Leda


UPDATE:
Editura Leda a postat si un mic fragment din "Fete stralucitoare". Mai multe detalii aici

Pentru precomanda click!

Recenzie film: Now You See Me - Jaful Perfect

Zilele trecute am vazut “Now You See Me – Jaful Perfect” si am ramas placut surprinsa de acesta. Cu o idee originala, efecte spectaculoase, numere de magie captivante si mai ales un final surprinzator, la care nu te asteptai, acesta te provoaca sa te uiti cu atentie si sa incerci sa diferentiezi iluzia de magie.

Hanley, Daniel, Merrit si Jack sunt patru iluzionisti care, in ciuda faptului ca sunt extrem de talentati, nu au avut inca sansa de a se face cunoscuti. Povestea se schimba cand un necunoscut ii aduce impreuna, creand astfel grupul “Celor 4 calareti”.

Lucrand impreuna, acestia reusesc sa isi castige faima prin numerele uluitoare de magie pe care le fac, precum jefuirea unei banci bine pazite din Franta si impartirea banilor publicului. Dar cum numerele lor de iluzionism se dovedesc extrem de reale, pe urmele celor patru porneste agentul FBI Dylan Rhodes, insotit de Alma Dray, de la Interpol.

In plus, pe urmele lor se afla si Thaddeus Bradley, un fost magician care castiga bani prin dezvaluirea trucurilor, iar acesta este hotarat sa arate lumii cum reusesc “Cei patru calareti” sa faca magie.

Plin de intorsaturi de situatie, filmul te provoaca sa suspectezi pe toata lumea si sa incerci sa intelegi cine ce intentii are, te atrage in lumea iluzionismului si te face sa te intrebi daca ceea ce vezi este un truc sau magie adevarata si te tine in suspans pana la finalul filmului, care da peste cap tot ceea ce credeai ca stii.

Un film perfect de urmarit intr-o seara linistita care o sa te faca sa-ti amintesti de fericirea pe care o simteai atunci cand erai copil si credeai cu adevarat in magie si, de ce nu, sa te faca sa crezi din nou in ea.

Vizionare placuta!

Recenzie carte: "Insurgent" de Veronica Roth

Daca primul volum a fost bun, plin de actiune si suspans, cu personaje bine conturate, pe care nu aveai cum sa nu le indragesti, al doilea volum a fost pur si simplu … genial!

Inca marcata de evenimentele din primul volum, Tris continua sa incerce sa-i salveze pe cei dragi ei, dar si sa afle informatiile pentru care parintii ei au murit. Intrand in mijlocul unui complot care se dovedeste a fi mult mai complex decat se credea, ea nu mai stie in cine poate sa aiba incredere si in cine nu, iar acest lucru pare sa afecteze si relatia ei cu Tobias. Cum baiatul are si el secretele lui, vor reusi cei doi sa se apropie mai mult unul de altul sau sau sa se indeparteze?

Personal, am citit cartea pe nerasuflate, fiecare pagina     facandu-ma sa vreau sa o citesc pe urmatoarea, doar pentru a ajunge la finalul cartii, care, desi mi-a placut, l-am urat pentru ca ma lasa cu si mai multe intrebari decat la inceput. Daca in primul volum nu m-a mirat foarte tare atacul Eruditilor deoarece de la inceput am crezut ca o lume astfel divizata nu poate sa-si pastreze foarte mult timp echilibrul, toate intorsaturile de situatie din al doilea volum au reusit sa ma uimeasca si sa ma faca sa ma intreb ce urmeaza.

Daca in primul volum mi-a placut de Tris, in “Insurgent” a reusit sa ma enerveze aproape mereu, adesea facand lucruri care nu aratau nici curaj, nici altruism, ci prostie pura. Desi pot intelege ca moartea lui Will nu avea cum sa nu lase urme asupra lui Tris, de aici pana la a deveni incapabila sa tina o arma in mana e cale lunga, dandu-mi impresia ca fata a involuat mult in comparatie cu Tris din “Divergent”.

Spre uimirea mea, o impresie buna mi-a lasat Jeanine. Da, era cruda, malefica chiar, iar uneori parea ca nu era in toate mintile, dar era geniala, dovedindu-si inteligenta in fiecare replica. Pentru ea, Tris si Divergenta ei nu erau nimic mai mult decat o problema pe care trebuia sa o rezolve, iar pentru a reusi acest lucru nu ii pasa pe cine ucidea sau ranea intre timp.

In ciuda comportamentului lui Tris, cartea a fost buna si consider ca merita citita, sau, de ce nu, recitita in asteptarea celui de-al treilea volum.

Voua cum vi s-a parut cartea?

Recenzie carte: "Divergent" de Veronica Roth

Daca ar trebui sa raspund, nu cred ca as putea sa spun ce anume m-a atras prima data la aceasta carte, atunci cand am vazut-o. Poate a fost coperta bine realizata. Sau poate titlul, care imi amintea de orele de fizica, cand studiam optica. Oricare ar fi fost motivul, nu regret ca am cumparat cartea, aceasta dovedindu-se a fi una din acele carti pe care dupa ce incepi sa le citesti nu le poti lasa din mana.

Romanul ne arunca in lumea distopica a lui Beatrice Prior, o fata in varsta de 16 ani care trebuie sa faca o alegere ce urmeaza sa o marcheze pentru tot restul vietii. Societatea in care traieste este impartita in cinci factiuni, fiecare dintre ele avand o virtute caracteristica: Abnegatia – altruismul, Candoarea – sinceritatea, Eruditia – inteligenta, Neinfricarea – curajul si Prietenia – pacifismul. La varsta de 16 ani fiecare tanar trebuie sa aleaga factiunea in care urmeaza sa-si petreaca restul vietii, trebuind sa decida daca raman alaturi de familia lor, in locul in care s-au nascut si au copilarit, sau aleg sa plece in alta factiune.

Desi s-a nascut in Abnegatie, Beatrice nu simte ca aceasta este factiunea in care ar trebui sa-si petreaca restul vietii, Neinfricarea parandu-i-se un loc mult mai potrivit ei. Inainte de alegerea propriu-zisa ea participa la un test care ar trebui sa o ajute sa afle factiunea in care se potriveste, dar acesta reuseste mai mult sa o zapaceasca, decat sa-i faca ordine in ganduri.  Astfel, Beatrice afla ca se potriveste in mai multe factiuni, fiind divergenta. In plus, fetei i se spune ca trebuie sa tina un astfel de lucru secret deoarece, in caz contrar, acesta i-ar putea aduce moartea.

Cu si mai multe intrebari decat avea inainte de test, Beatrice participa la Ceremonia de Alegere, unde decide locul in care doreste sa isi continue viata.

Dar oare Beatrice – acum Tris, a facut alegerea potrivita? Si oare o sa poata sa treaca de Initiere sau o sa ajunga sa traiasca in afara factiunilor? Mai mult de atat, poate sa afle ce inseamna cu adevarat divergenta fara sa-si piarda viata intre timp?

Lumea pe care Veronica Roth a creeat-o in “Divergent” este originala, iar acest lucru reuseste sa dea veridicitate intregii povesti. Tris nu este o fata perfecta. Dar tocmai acest lucru m-a facut sa o indragesc, desi au existat momente in care ma enerva modul in care actiona. Relatia dintre ea si Four este destul de previzibila, inca de la prima intalnire, dar modul in care evolueaza o face speciala. Desi finalul a fost putin fortat din punctul meu de vedere (ma refer la scena din sala calculatoarelor dintre Four si Tris ), a avut totusi farmecul lui.

In timp ce citeam "Divergent", nu am putut sa nu ma intreb oare ce as fi ales eu in locul lui Tris? Si inca nu am reusit sa-mi raspund la intrebare. Consider ca fiecare dintre noi are inauntrul lui toate cele cinci calitati, fiecare dintre ele intr-o anumita masura. Dar voi, ce credeti? Ati putea alege o anumita factiune?

Recenzie film: The Wolverine

Inca de cand eram mica am fost fana benzilor desenate, a serialelor de animatie si a filmelor cu personajele de la Marvel, iar Wolverine a fost mereu personajul meu masculin preferat din seria X-men. Daca mai adaug si interesul meu pentru Japonia si traditia acestei tari rezulta un film pe care nu-l puteam rata.

De aceasta data, actiunea il poarta pe Logan in Japonia, unde, un batran caruia ii salvase viata cu mult timp in urma vrea sa ii multumeasca si sa-l rasplateasca. Si cum se gandeste sa faca acest lucru? Prin   a-l scapa pe Logan de “blestemul” nemuririi, oferindu-se sa preia asupra lui aceasta “povara” a vietii vesnice. Inca bantuit de moartea lui Jean, care ii apare adesea in vise si-l cheama alaturi de ea, eroul nostru trebuie sa faca o alegere, iar de aici pana la a fii prins in mijlocul unor comploturi este doar un pas. Logan urmeaza sa invete ca uneori, pe cine nu lasi sa moara nu te lasa sa traiesti, dar mereu o sa existe persoane pentru care merita sa risti totul.

In acest film avem ocazia sa vedem si latura vulnerabila a lui Wolverine, iar Hugh Jackman reuseste sa isi joace rolul perfect. La fel ca si in celelalte filme in care l-a interpretat pe Logan, reuseste sa transmita gandurile si sentimentele personajului, atat prin replici, cat si prin priviri si gesturi, dovedind inca o data ca reuseste sa-si inteleaga personajul.

Un alt plus al filmului au fost efectele speciale folosite, in unele momente avand impresia ca esti alaturi de Logan in mijlocul actiunii. Scenele de lupta au fost bine regizate si interpretate cu succes de actori, in special de catre Hugh Jackman si Rila Fukushima (Yukio).

Consider ca “Wolverine” este un film pe care fanii eroilor creeati de Marvel nu trebuie sa-l rateze si chiar si cei care nu sunt fani ai seriei X-men ar trebui sa acorde o sansa filmului.

Daca ati vazut filmul, ce impresie v-a lasat? 

Concurs

Cu ocazia deschiderii blog-ului Goldypedia am decis sa organizez un mic concurs. Acesta se va desfasura in perioada 01.08.2013 – 01.09.2013. 

Pentru a participa la concurs trebuie sa lasati un comentariu la acest post cu numele cu care comentati pe Goldypedia si o adresa de e-mail valida, la care puteti fii contactati.

In perioada concursului, fiecare comentariu la articolele ce vor aparea pe blog reprezinta o intrare in concurs. De exemplu, daca la sfarsitul concursului ati postat la 4 articole cate un comentariu, numele vostru o sa apara de 4 ori in lista din care o sa se aleaga castigatorul.  Imi rezerv dreptul de a nu considera anumite posturi ca fiind valide in cazul in care acestea sunt spam sau off-topic.

Din lista de participanti o sa se aleaga trei persoane cu ajutorul site-ului random.org, care vor primi unul din cele trei pachete de premii. O persoana nu poate castiga mai mult de un premiu, prin urmare dupa ce lista este rearanjata de catre algoritm, se vor considera castigatoare primele trei persoane distincte.

Premiile:

Pachetul 1:  “Creatura” de Nely Cab si un lac de unghii Nailwear Pro+ Mandarin Magic de la Avon

Pachetul 2:  “Tunele 4 – Mai aproape” de Roderick Gordon, Brian Williams si un lac de unghii Nailwear Pro+ Plum Seduction de la Avon

Pachetul 3:  “Cand esti vrajitoare…” de Carolyn MacCullough si un lac de unghii Nailwear Pro+ Chilling Teal de la Avon

Succes tuturor participantilor!