Recenzie carte: "Ultima privire" de Adina Speteanu

Am asteptat cu nerabdare aparitia ultimului volum din seria “Dincolo de moarte”, iar anul trecut am profitat de targul de carte Bookfest pentru a aduce acasa romanul “Ultima privire”.

Disparitia lui Andrei i-a lasat atat pe Natalia, cat si pe cei din Garda intr-o situatie critica, dar acestia incearca, treptat, sa accepte plecarea lui si incearca sa se obisnuiasca cu posibilitatea ca acesta sa nu se mai intoarca.

Desi Natalia incearca sa schimbe lucrurile in Strygorra, nu toti strigoii au acceptat faptul ca sunt condusi de un om. Mai mult, Renard pare hotarat sa o contrazica pe Natalia la orice fraza si sa demonstreze ca aceasta nu este potrivita pentru rolul de lider.

Cat despre linistea ce vine dinspre vampiri si disparitia temporara a lui Dragos … ei bine, aceasta pare a fi doar linistea dinaintea furtunii.

Mi-a placut povestea si modul in care elemente doar mentionate in volumele anterioare s-au integrat in actiune. Cartea a avut suspans, iar unele personaje au facut gesturi la care nu m-as fi asteptat din partea lor. Mi-a placut cum a decurs actiunea, m-am bucurat pentru unele personaje si m-am intristat citind despre altele si, mai mult, in unele momente a ajuns sa-mi fie mila chiar si de personajele pe care le detestam.

Speram ca in acest roman Natalia sa fie mai matura decat in toate celelalte volume, insa, in special in primele capitole, m-a facut sa ma gandesc la un copil mic care bate din picior si urla cat poate de tare ca el e conducatorul si trebuie ascultat. Mai mult de atat, a demonstrat faptul ca nu are onoare si nu isi tine cuvantul dat, ceea ce, din punctul meu de vedere, o face total nepotrivita pentru titlul ei. Din fericire pentru mine, celelalte personaje au fost la fel de interesante ca in celelalte volume, prin urmare, dupa cateva pagini am reusit sa-i ignor pe Natalia si Andrei si sa ma concentrez pe poveste si alte personaje.

Daca in volumele anterioare Vera mi-a placut foarte mult, in acest volum m-a calcat putin pe nervi, umilindu-se degeaba, pentru o persoana care nu merita. In cele din urma si-a revenit si m-am bucurat sa citesc despre Vera din primele volume, cea care a reusit sa ajunga pe lista personajelor mele preferate.

M-am bucurat sa vad ca Lyda a facut ceea ce speram sa faca de mult timp. Mi-ar fi placut ca sfarsitul sa fie putin diferit, dar probabil ea, Vera si Crystal au luat cea mai buna decizie pentru ele.

Mi-a placut sfarsitul deschis al romanului deoarece ma face sa sper ca, la un moment dat, in viitor, o sa apara si o continuare a seriei mai ales ca, dupa ce am citit ultimele capitole, sunt sigura ca adevarata lupta abia acum urmeaza sa inceapa.

Pana la sperata aparitie a unui viitor volum (da, inca sper ca o sa apara macar inca un roman, daca nu chiar mai multe), recomand tuturor seria “Dincolo de moarte” a Adinei Speteanu, deoarece aceasta este orice, numai “doar o alta poveste cu vampiri” nu este.

Recenzie film: Krampus - Spaima Craciunului

Acum ceva timp, in perioada sarbatorilor de iarna am vazut filmul Krampus, o comedie-horror interesanta, pe care am urmarit-o cu placere si interes.

In ciuda faptului ca in familia sa sarbatorile de iarna par sa isi fii pierdut farmecul si bucuria, Max (Emjay Anthony) continua sa creada in Mos Craciun si in toate lucrurile bune pe care acesta le reprezinta. Atunci cand, de Craciun, rudele mamei lui, matusa Linda (Allison Tolman) si unchiul Howard (David Koechner), insotiti de toti cei patru copii ai lor, dar si de matusa Lindei, Dorothy (Conchata Ferrell), vin in vizita, lucrurile se inrautatesc pentru Max. Desi baiatul si-ar dori ca traditiile de Craciun sa fie respectate, divergentele existente intre membrii familiei distrug buna dispozitie a tuturor celor prezenti. Umilit de verisorii sai din cauza faptului ca inca crede in Mos Craciun, Max isi pierde speranta si distruge scrisoarea pe care dorea sa o trimita Mosului, fapt ce atrage furia lui Krampus.

In ciuda faptului ca filmul se incadreaza in categoria comedie horror, pentru mine cel putin filmul a fost doar comedie si am ras aproape pe tot parcursul filmului. E adevarat, mie imi place genul horror, iar majoritatea filmelor din aceasta categorie ma amuza, deci e posibil ca altor persoane sa li se para macar cateva scene usor infricosatoare.

Personajul meu preferat a fost cu siguranta Omi (Krista Stadler), simpatica batranica cucerindu-ma de la prima pana la ultima aparitie. Pe tot parcursul filmului mi s-a parut singura persoana inteligenta din familie, curajul si hotararea ei fiind admirabile.

Mi-a placut modul in care a fost construita si inserata in film animatia reprezentand povestirea lui Omi, din punctul meu de vedere aceasta accentuand farmecul filmului.

Finalul filmului a fost interesant, dar as fii apreciat mai mult daca acesta se termina cu cateva minute mai devreme, cu scena in care Max primeste globul, aceasta imbinand perfect povestea baiatului cu cea a lui Omi. Nu zic ca finalul deschis nu a fost bun, acesta oferindu-mi posibilitatea de a imi imagina numeroase situatii, dar mi s-ar fi parut mai potrivit un alt sfarsit.

Recomand filmul tuturor celor care doresc sa vada ceva diferit de Craciun, perioada sarbatorilor de iarna fiind perioada perfecta pentru a-l urmari.

Cu bine, 2015! Bine te-am gasit, 2016!

La fel ca si alti ani, 2015 a fost un an plin de evenimente. Anul 2015 a parut a fii un an al contrastelor, aducand cu el atat momente fericite, pline de bucurie, dar si clipe mai grele, peste care am trecut mai mult sau mai putin usor.

Pregatindu-ma sa-mi iau la revedere de la anul 2015 ca de la un bun prieten, alaturi de care am petrecut 12 luni pline de evenimente, am incercat sa fac o lista cu aparitiile din 2016 pe care cu siguranta nu vreau sa le ratez.

Intr-o ordine total aleatoare, lista mea arata astfel:

1.   X-Men: Apocalypse

Inca de cand eram mica am adorat seria X-Men, prin urmare nu puteam decat sa ma bucur cand am vazut ca in 2016 voi avea ocazia de a ma relaxa urmarind noi aventuri ale unora dintre eroii mei preferati.

2.   Fantastic Beasts and Where to Find Them

Harry Potter a fost seria de carti a copilariei mele. Practic, am crescut alaturi de Harry si prietenii lui, asteptand scrisoarea de la Hogwarts (pe care, de altfel, inca o astept), citind de nenumarate ori romanele si relaxandu-ma urmarind filmele. Am asteptari foarte mari de la acest film si astept cu nerabdare clipa cand ma voi reintoarce  pe taramul magic creat de J. K. Rowling.

3.   Star Trek Beyond

Desi eu am crescut mai mult alaturi de seria Star Wars, universul Star Trek a reusit sa ma captiveze la fel de mult inca de la primii pasi facuti alaturi de personajele mele preferate.

4.   Captain America: Civil War

Am mai mentionat pe blog pana acum faptul ca sunt fana a eroilor Marvel, prin urmare era practic imposibil ca acest film sa nu se afle in lista mea.

5.   Now You See Me 2

Am adorat primul film si m-am bucurat cand am vazut ca urmeaza sa apara si continuarea acestuia. Sper ca Now You See Me 2 sa se ridice la nivelul primului film si sa ma impresioneze cel putin la fel de mult ca acesta.

6.   Deadpool

Din ceea ce stiu, Deadpool a fost prezentat in numeroase versiuni in universul Marvel de-a lungul timpului, fiind privit atat ca personaj negativ, cat si ca erou. Astept cu nerabdare si curiozitate aparitia filmului, atat pentru poveste, cat si pentru a vedea modul in care va fi construit personajul.

7.    Ice Age: Collision Course

Ice Age! Am adorat filmele din aceasta serie, iar atunci cand am aflat de aparitia unui nou film, l-am trecut imediat pe lista.

8.   Warcraft

Off, de cat timp tot zic ca o sa incep si eu sa joc Warcraft…. Ei bine, daca nu apuc pana la finalul lui 2016 sa pasesc prin Azeroth prin intermediul jocurilor, cu siguranta o voi face prin intermediul filmului Warcraft.

9.   The Huntsman: Winter’s War

Nu am vazut inca filmul Snow White and the Huntsman, dar sper ca in 2016 sa le pot vedea pe amandoua.

10.  Assassin’s Creed

Aparent, in 2016 apar filme legate de jocurile pe care vreau sa le joc de cativa ani. Dupa Warcraft, a venit randul jocurilor din seria Assassin’s Creed de a ajunge pe marile ecrane.  

11.  Kung Fu Panda 3

Simpaticul Po m-a cucerit inca din primul film, dar dupa finalul din Kung Fu Panda 2, am asteptat cu nerabdare reintoarcerea adorabilului ursulet panda si a prietenilor lui.

12.  Finding Dory

In cautarea lui Nemo a fost unul dintre filmele mele preferate, iar Dory a fost unul din acele personaje stresante, dar in acelasi timp simpatice, pe care nu ai cum sa nu le indragesti.

13.  The Secret Life of Pets

Am fost cucerita de trailer-ul filmului inca de cand l-am vazut prima oara si astept cu nerabdare aparitia filmului.

14.  Pride and Prejudice and Zombies

Filmul se bazeaza pe romanul cu acelasi nume, aparut in 2009. Cartea, care urmeaza sa apara in 2016 si la noi, la editura Leda, este o parodie dupa celebrul roman “Mandrie si prejudecata” de Jane Austen, urmand, in pasi mari, povestea din acesta. Daca este adevarat sau nu ca orice poveste devine mai interesanta adaugand cativa zombi vom afla doar urmarind filmul, pe care il astept cu nerabdare. Sper ca inainte sa-l vad pe acesta sa reusesc sa citesc si romanele ce au stat la baza povestii.

15.  Rogue One: A Star Wars Story

Inca nu am gasit foarte multe informatii despre acest film, dar, din ce citit pana acum actiunea este situata dupa evenimentele din Star Wars: A New Hope si este primul film din colectia de filme stand-alone Star Wars Anthology. Sper ca filmul sa fie bun si sa se ridice la nivelul asteptarilor.

16.  Doctor Strange

Un alt personaj Marvel ce va avea parte de propriul film in 2016 este genialul, dar egocentristul chirurg Stephen Strange.

Daca in cazul filmelor mi-a fost destul de usor sa aleg 16 filme, in cazul cartilor a fost mult mai greu. Totusi, dupa ce am incercat sa gasesc pe diverse site-uri cat mai multe informatii despre cartile ce urmeaza sa apara la noi anul urmator, am reusit sa intocmesc lista, desi stiu ca in timpul anului la ea se vor adauga zeci de alte carti.

1.   Civil War
Eroii Marvel + promotie = precomanda. Astept cu nerabdare sa citesc cartea si sa aflu mai multe lucruri despre eroii mei preferati si despre aventurile lor.

2.   Sabia destinului de Andrzej Sapkowski (editura Nemira)
Primul volum din seria Witcher imi arunca priviri pline de repros din biblioteca deoarece inca nu am reusit sa-l citesc, dar sunt sigura ca o sa ma ierte atunci cand o sa-l aduc si pe fratiorul lui si o sa ma bucur de lecturarea ambelor volume.

3.   MILA 2.0 de Debra Driza (editura Nemira)
Mereu am adorat romanele si filmele legate de inteligenta artificiala, prin urmare MILA 2.0 m-a cucerit imediat ce am citit prezentarea cartii. Astept cu nerabdare aparitia ei la editura Nemira si sper ca romanul sa se ridice la nivelul asteptarilor.

4.   Calea Dragonului de Abraham Daniel (editura Paladin)
De Abraham Daniel am auzit datorita colaborarii acestuia cu George R. R. Martin si am fost foarte fericita cand am aflat ca in 2016 urmeaza sa apara primul volum al seriei The Dagger and the Coin.

5.   Helliconia – Primavara de Aldiss Brian (editura Paladin)
Un alt roman ce apare la editura Paladin in 2016 si pe care vreau sa-l citesc este Primavara, primul volum al trilogiei Helliconia.

6.   Cele o suta de mii de regate de N. K. Jemisin (editura Paladin)
Nu am putut sa nu ma gandesc la Urzeala tronurilor cand am citit scurta prezentare a romanului si sper ca romanul sa-mi placa la fel de mult precum romanele din seria lui George R. R. Martin.

7.   Calea umbrelor de Weeks Brent (editura Paladin)
Am auzit acum ceva timp de aceasta serie si ma bucur ca in sfarsit apare si la noi primul volum. Am citit numeroase recenzii pozitive la adresa autorului si a romanelor acestuia si sper sa nu fiu dezamagita de aceasta carte

8.   Razboi in zona de separatie de Asher Neal (editura Nemira)
Era imposibil sa nu trec pe lista romanul lui Neal Asher dupa ce am citit prezentarea romanului, dar si numeroase recenzii pozitive la adresa romanelor acestuia.

9.   Jumatate de lume de Joe Abercrombie (editura Nemira)
Tot la editura Nemira urmeaza sa apara si al doilea volum din seria Marea Sfaramata. Nu am citit inca primul roman, dar Yarvi pare exact genul de personaj pe care nu ai cum sa nu-l simpatizezi. Cu siguranta, pana la aparitia celui de-al doilea roman, voi citi si primul volum al seriei.

10.  Victoria Vulturilor de Naomi Novik (editura Nemira)
Am inceput recent sa citesc primul volum din seria Temeraire si am fost cucerita de lumea construita de Naomi Novik. M-am bucurat cand am vazut ca in 2016 urmeaza sa apara continuarea seriei si sper ca pana atunci sa citesc toate romanele din serie aparute la noi pana in prezent.

11.  Printul Fractal de Hannu Rajaniemi (editura Nemira)
Vreau sa citesc “Hotul cuantic” inca de cand a aparut la noi, insa nu am avut inca ocazia. Desi nu am citit inca romanul, dupa ce am citit recenzia Ghandei, astept al doilea volum cu aceeasi nerabdare ca si ea si, cu siguranta, atunci cand o sa apara o sa fac un mic maraton, citind despre aventurile lui Jean le Flambeur.

12.  Brigazile fantoma de John Scalzi (editura Nemira)
Se pare ca in 2016 la editura Nemira apar numeroase continuari ale unor serii aflate pe lista mea cu carti de citit, dar pe care, din pacate, nu am apucat inca sa le citesc. Am adaugat pe lista al doilea volum din seria Razboiul batranilor si sper ca pana la finalul lui 2016 sa reusesc sa le citesc pe amandoua.

13.  Cronicile fetei lup – volumul 1 de Anna Vary (Cristina Nemerovschi) (editura Herg Benet)
Mi-a placut foarte mult seria “Ultima vrajitoare din Transilvania” scrisa de Cristina Nemerovschi sub pseudonimul Anna Vary si sper sa fiu la fel de incantata de noua serie a acesteia.

14.  Neamul corbilor – Blestemul zorilor de Lavinia Calina (editura Herg Benet)
Am citit atat de multe lucruri bune referitoare la romanele Laviniei Calina incat nu pot sa cred ca inca nu am avut timp sa citesc nici macar unul dintre acestea. Cu siguranta, printre primele romane pe care le voi citi in 2016 se va afla si primul roman din Neamul corbilor, astfel incat, la momentul aparitiei celui de-al doilea volum, sa fiu cu povestea “la zi”.

15.  Un cantec catre Lya de George R. R. Martin (editura Nemira)
Era practic imposibil sa apara la noi un roman al lui George R. R. Martin si eu sa nu-l trec pe lista. Din ce am citit, “Un cantec catre Lya” a mai aparut acum cativa ani la noi, la editura Teora, dar cum nu am exemplarul respectiv, nu pot decat sa ma bucur de faptul ca urmeaza sa (re)apara la editura Nemira.

16.  Libelula in chihlimbar de Diana Gabaldon (editura Nemira)
Ultimul roman pe care l-am adaugat pe lista urmeaza sa apara tot la editura Nemira si, bineinteles, este continuarea unui roman pe care inca nu l-am citit, Calatoarea (volumul I din seria Outlander), dar despre care am auzit numeroase lucruri bune.

In ultimele ore din 2015 vreau sa va doresc tuturor Sarbatori Fericite si un An Nou cu sanatate, plin de bucurie, realizari si clipe frumoase alaturi de cei dragi! La Multi Ani!

Recenzie film: Descendants - Descendentii

Inca de cand am vazut reclama acestui film am vrut sa-l vad, avand mari asteptari de la el. Din pacate, am fost dezamagita, filmul fiind mai degraba o povestioara previzibla si nu foarte complexa.

Cu ani in urma, Regele Adam (Dan Payne) si Regina Belle (Keegan Connor Tracy) au unit toate regatele magice, cladind astfel Auradon. Toate personajele negative au fost alungate si inchise pe Insula Pierdutilor, inconjurati de o bariera magica.

Anii au trecut si in prezent, fiul lor, Printul Ben (Mitchell Hope) urmeaza sa urce pe tron. Prima decizie a acestuia este aceea de a oferi o sansa copiilor de pe Insula Pierdutilor de a se intoarce in Auradon si de a se integra in lumea lor. EI ii alege pe Mal (Dove Cameron), fiica lui Maleficent (Kristin Chenoweth), pe Carlos (Cameron Boyce), fiul Cruellei De Vil (Wendy Raquel Robinsons), pe Evie (Sofia Carson), fiica Reginei cele Rele (Kathy Najimi) si pe Jay (Booboo Stewart), fiul lui Jafar (Maz Jobrani).

Desi Ben spera ca cei patru sa se integreze in Auradon, acestia au propria lor misiune, parintii lor dorind ca ei sa fure bagheta Zanei Nase (Melanie Paxson).

Povestea a fost destul de draguta, dar previzibila. Din pacate, filmul a prezentat numeroase stereotipuri, dar a si avut cateva elemente care nu se potriveau sau care nu au fost explicate. Sper totusi ca o sa existe o continuare in care sa aflam mai multe informatii despre personaje, atat despre trecutul, cat si despre viitorul lor.

Cei patru descendenti ai personajelor negative au fost bine construiti, desi as fi vrut sa aflu mai multe despre ei, in special despre Evie, Jay si Carlos. Fiecare este unic in felul lui si mi-a placut sa vad cum intre ei se leaga o prietenie adevarata.

Desi ma asteptam ca personajele negative sa fie cel putin la fel de impunatoare precum in filmele carora apartineau, in Descendentii acestia par a fi niste caricaturi. Cei patru raufacatori sunt pur si simplu prosti si patetici, actiunile lor neavand uneori pic de sens. Acest lucru a distrus, cel putin pentru mine, mare parte din farmecul filmului.

Mai mult decat parintii descendentilor m-au enervat Audrey (Sarah Jeffery) si Chad (Jedidiah Goodacre), acestia fiind unele dintre cele mai stereotipice si plate personaje din film. Chad, fiul Cenusaresei si al lui Fat Frumos este sportivul nemernic si care profita de cei din jur, iar Audrey, fiica Aurorei si a Printului Phillip, este sefa majoretelor si iubita lui Ben, considerandu-se superioara tuturor celor din jur.

Sfarsitul a fost simpatic, previzibil si a transmis exact mesajul pozitiv pe care il banuiam de la inceputul filmului: intodeauna trebuie sa fii tu insuti si sa faci propriile alegeri, nu sa lasi familia, societatea sau etichetele puse de altii sa te defineasca.

Melodiile nu mi s-au parut atat de reusite ca in alte filme Disney, dar nici nu m-au deranjat. Din toate melodiile din film, cred ca cele mai bune au fost “Rotten to the Core” si “If Only”.

In ciuda faptului ca nu a fost atat de bun pe cat ma asteptam, filmul a fost relaxant, perfect pentru o zi de sambata si, la fel ca toate filmele Disney, a transmis un mesaj pozitiv. 

Recenzie carte: "nume de cod: Verity" de Elizabeth Wein

Am citit aceasta carte undeva prin luna aprilie, inainte de sesiune, dar nu am reusit atunci sa scriu si recenzia acesteia. Din fericire, “nume de cod: Verity” a fost un roman original, scris cu mult talent, care mi-a ramas in memorie si pe care l-as reciti cu placere oricand.

In urma unui accident, Verity, un spion britanic, este capturata pe teritoriul Frantei ocupate de nazisti de catre Gestapo. Prinsa intr-o situatie fara de scapare, ea accepta sa colaboreze cu acestia si incepe sa-si scrie povestea, fiecare pagina purtand-o mai aproape de final, atat al povestii cat si al ei. In ciuda faptului ca este constienta de situatia in care se afla, Verity indrazneste sa spere ca poate, totusi, povestea ei ar putea avea un final fericit.

Am admirat pe tot parcursul romanului modul de a scrie al autoarei, felul in care reusea sa prezinte niste evenimente tragice printr-o perspectiva comica, care sa te faca, pentru cateva clipe sa uiti unde si in ce stiuatie sunt personajele, pentru ca mai apoi sa te trezeasca la cruda realitate. Mi-a placut modul in care cele doua parti ale romanului se imbina, oferind cititorului posibilitatea de a pune lucrurile cap la cap si de a face legaturi intre evenimentele din prima si cele din a doua parte.

Povestea a reusit sa fie originala atat prin modul de a scrie al autoarei, cat si prin intorsaturile de situatie aparute in roman. Finalul povestii a fost construit cu talent, fiind veridic si potrivit povestii.

Verity a fost cu siguranta personajul meu preferat de la prima pana la ultima pagina a romanului. Nu am condamnat-o nici macar o clipa pentru deciziile ei, nici la inceput, nici la final, indiferent de cat de intunecata parea situatia. I-am admirat curajul si inteligenta, povestea ei amintindu-mi in numeroase momente de Seherezada si povestirile ei.

Maddie a fost si ea un personaj interesant, puternic si care se face cu usurinta remarcat. Mi-a placut prietenia ei cu Verity, aceasta fiind prezentata treptat, cu mult talent de catre autoare. Au fost cateva momente in care Maddie mi s-a parut mult prea impulsiva, dandu-mi impresia ca ar fi luat decizii mai bune daca ar fi gandit inainte de a deschide gura, dar, analizand mai bine situatiile in care se afla, am inceput sa o inteleg si sa-i trec cu vederea micile scapari.

Recomand romanul tuturor celor care vor sa se bucure de o lectura frumoasa, veridica si plina de emotii.

Recenzie serial: Violetta (Sezonul 3)

Vara aceasta am reusit sa vad in sfarsit si ultimul sezon din Violetta si sa-mi iau astfel la revedere de la personaje pe care le-am indragit sau le-am detestat, dar de care, cu siguranta, o sa-mi amintesc.

Violetta (Martina Stoessel) si prietenii ei se intorc la studio pentru ultimul an de studiu, dar, o data cu moartea lui Antonio (Alberto Fernandez de Rosa), totul pare sa se destrame in jurul lor. Violetta trebuie sa se adapteze la schimbarile ce au loc in viata ei, atat la studio, cat si in familie si, atat ea, cat si prietenii ei trebuie sa-si gaseasca propriul drum in viata.

Povestea acestui sezon a fost frumoasa, cu momente amuzante si triste, cu finaluri fericite, dar si cu despartiri dureroase. Unele personaje, precum Jade (Florenica Benitez) si Ludmila (Mercedes Lambre)    s-au maturizat si au aratat si o alta latura a lor, mai buna, altele au inteles in sfarsit ce vor de la viata si si-au urmat visurile, iar altele au ramas inca in stadiul in care trebuie sa se descopere si sa se inteleaga pe ele insele.

Daca in sezoanele precedente Violetta, desi nu a fost personajul meu preferat, mi-a fost destul de simpatica, in acest sezon a reusit sa ma scoata din sarite. In mai multe momente a profitat de prietenia Francescai (Lodovica Comello), santajand-o emotional pentru a o face sa i se alature in planurile prostesti pe care le avea, aratandu-si astfel egoismul. Mai mult, in acest sezon, Vio a parut ca s-a transformat   intr-o adevarata “overly attached girlfriend”, dupa despartirea de Leon (Jorge Blanco), urmarindu-l pe acesta pentru a afla ce face si daca este sau nu intr-o relatie cu cineva. Mai mult, ea se si deghizeaza in Roxy pentru a-l putea urmari mai usor si pentru a fi aproape de Leon, desi, in sezonul precedent, atunci cand a aflat ca tatal ei se deghizase in Jeremias pentru a o urmari s-a simtit ranita si a fost suparata pe acesta.

Spre uimirea mea, un personaj care mi-a devenit foarte drag in acest sezon a fost Ludmila. Aparitia Priscilei (Florencia Ortiz) mi-a oferit sansa de a cunoaste si o alta latura a Ludmilei si de a intelege mult mai bine comportamentul acesteia. M-am bucurat sa vad schimbarea treptata a Ludmilei, datorata in special Nataliei (Alba Rico) si lui German (Diego Ramos), dar si lui Federico (Ruggero Pasquarelli) si Violettei.

In primele doua sezoane Olga (Mirta Wons) a fost un personaj usor stresant, cu vesnicele ei drame personale, dar in acest sezon ea a devenit pur si simplu exasperanta si obositoare. Obsesia ei pentru Ramallo (Alfredo Allende) si modul in care il hartuia in permanenta pe acesta, aroganta si crizele de regina a dramei, dar si hartuirea lui Nicolas (Nacho Gadano) m-au facut sa detest personajul ei.

Dupa ce plecase in Franta pentru a-si continua cariera acolo, in acest sezon Angie (Clara Alonso) se intoarce in Buenos Aires. Personal, as fi preferat ca aceasta sa ramana in Franta si sa aiba o cariera stralucita sau, cel putin, atunci cand se intoarce sa fie capabila sa-si controleze sentimentele pentru German. Relatia romantica dintre ei doi nu a fost niciodata printre preferatele mele, aceasta fiind, din punctul meu de vedere, o insulta la adresa Mariei (Victoria Racedo).

Naty si Leon au ramas in continuare printre personajele mele preferate. M-am bucurat sa vad evolutia relatiei dintre Natalia si Maxi (Facundo Gambande), dar si posibila cariera de compozitoare a acesteia.   Mi-a placut faptul ca Leon si-a urmat visul de a forma o trupa impreuna cu prietenii lui, in ciuda comportamenului Violettei, care, in loc sa-l sustina, il descuraja si incerca sa-l incurce.

Ultimul sezon al serialului a avut atat momente amuzante, cat si momente triste, a adus noi melodii care si-au gasit rapid locul in playlist-ul meu (de exemplu “Supercreativa”, “Aprendi a decir adios”, “Underneath it all”, “Mas que Dos” si “Quiero”) si, cel mai important, a oferit un final frumos unei povesti la fel de frumoase.

Recenzie carte: "Lumea de gheata si foc" de George R. R. Martin, Elio M. Garcia Jr si Linda Antonsson

Primul roman pe care l-am citit dupa ce am scapat de licenta si de admiterea la master a fost romanul “Lumea de gheata si foc”. In ciuda faptului ca nu a fost atat de bun pe cat ma asteptam, mi-a placut cartea si cred ca acest roman ar trebui sa isi gaseasca locul in bibliotecile tuturor fanilor “Cantec de gheata si foc”.

Precum un veritabil manual de istorie, romanul ne poarta in vremuri de mult apuse si prezinta povestea celor Sapte Regate. Astfel, este urmarit firul istoric al lumii, de la Primii Oameni pana la Domnia Dragonilor si de la razvratirea lui Robert Baratheon pana la urcarea pe tron a lui Tommen.

Preferatele mele au fost primele capitole ale romanului, din acestea afland despre Primii Oameni, dar si despre Regii Dragoni. Mi-a placut sa analizez arborii genealogici ai unora dintre cele mai importante Case, dar si sa am ocazia de a afla numele tuturor regilor care au stat pe Tronul de Fier.

Am adorat pur si simplu grafica romanului, imaginile din carte fiind realizate cu mult talent si facandu-ma sa ma opresc de mai multe ori in timpul lecturii pentru a le analiza cu atentie. Din punct de vedere vizual, cred ca romanul “Lumea de gheata si foc” este unul dintre cele mai bine realizate carti, de la imagini, la calitatea paginii si la coperta.

Principalul defect al romanului pe care l-am gasit a fost acela ca in unele momente devenea plictisitor, descrierile tinuturilor intinzandu-se uneori, din punctul meu de vedere, mai mult decat era cazul.

Recomand romanul tuturor fanilor seriei “Cantec de gheata si foc”, acesta reprezentand o lectura perfecta in asteptarea aparitiei urmatorului volum al seriei.