Ce este o "carte buna"?

Libraria online Libris.ro, de la care puteti comanda carti online, atat in limba romana, cat si in limba engleza a lansat o noua provocare. Mai exact, ne indeamna sa raspundem la intrebarea “Ce este o carte buna?”

Prima data cand am citit intrebarea mi-au venit in minte romanele citite care mi-au placut, personajele preferate, pasajele pe care imi face placere sa le recitesc, lumile in care ma intorc atunci cand visez si asa mai departe. Dar mi-am dat seama ca toate acestea nu reprezinta raspunsul la intrebarea “Ce este o carte buna?” deoarece aceasta nu poate avea un raspuns clar. Ceea ce pentru mine este o capodopera literara, pentru altcineva poate sa fie o carte comerciala, care nu merita citita, sau, dimpotriva, o carte pe care altii o adora, mie sa nu imi placa.  Prin urmare, voi incerca sa vorbesc despre ce inseamna o carte buna pentru mine si despre “calitatile” pe care ar trebui aceasta sa le aiba.

Pentru mine, cel mai important la o carte este sa aiba acel ceva care sa ma faca sa nu vreau sa o mai las din mana.  O carte buna reuseste sa te prinda in lumea ei si sa nu iti mai dea drumul, nici macar atunci cand ai terminat de citit. Ea reuseste sa te tina treaz toata noaptea, sa te faca sa citesti pagina dupa pagina pentru a vedea ce se mai intampla, chiar daca a doua zi ai un examen la facultate sau trebuie sa te duci la munca. O astfel de carte te rapeste inca de la primele randuri si reuseste sa te tina captiv chiar si cand dormi, indemnandu-te sa visezi ca esti parte din ea. O carte buna te face sa vrei sa citesti mai repede, pentru a vedea ce urmeaza, dar in acelasi timp, citesti cu teama, pentru ca iti dai seama ca urmeaza sa se termine, iar tu nu vrei sa parasesti inca acea lume imaginara. Mai mult de atat, o carte buna reuseste sa te tina sub vraja ei chiar si dupa ce ai terminat-o, impiedicandu-te sa te apuci imediat de alta carte deoarece inca te afli sub vraja ei.

Un alt lucru important pentru mine la o carte este reprezentat de personaje. Acestea trebuie sa fie complexe, echilibrate, si cel mai important sa para reale. Nu are importanta daca personajele acelea ma fac sa le iubesc sau sa le urasc, sa vreau sa le ajut sau sa le pun bete in roata, este important sa ma faca pe mine, ca cititor, sa simt ceva pentru ele, ca si cum acestea ar fi reale. Un personaj complex reuseste sa te faca sa te bucuri de victoria lui ca si cum ar fi fost a ta, sa te intristezi atunci cand pierde si sa plangi, da, sa plangi cu adevarat, atunci cand citesti despre moartea lui.

Originalitatea joaca si ea un rol foarte important in a ma face sa spun despre o carte ca “este buna”. Nu exista multi autori care sa poata sa scrie o carte in totalitate originala, acest lucru devenind aproape imposibil din cauza multimii de carti care apar pe banda rulanta in ultima vreme, cu subiecte mai mult sau mai putin diferite. Dar unii autori reusesc sa creeze lumi originale, in care sa te pierzi si pe care sa nu vrei sa le parasesti, lumi de care iti amintesti cu drag, chiar si dupa ce anii au trecut. Altii reusesc sa construiasca personaje complexe, pe care sa le indragesti, cladite cu atat de mult talent incat atunci cand vezi ca fac greseli vrei  sa intri in carte, sa le zgudui, sa tipi la ele, avertizandu-le ca se inseala. Alti autori in schimb reusesc sa ma impresioneze cu originalitatea actiunii. Ma refer la acele intorsaturi de situatie cand pur si simplu recitesti paragraful exclamand “ce!?”, nevenindu-ti sa crezi ceea ce tocmai ai citit. Sau cand iti vine sa arunci cartea de nervi ca lucrurile nu se intampla asa cum vrei tu, dar dupa ce inspiri adanc, te reintorci la citit, pentru ca esti curios sa stii ce se mai intampla.

Desi pentru mine nu este un element important, preferand sa nu judec o carte dupa coperta, pentru alte persoane aceasta conteaza foarte mult. Nu de putine ori am auzit persoane spunand ca nu au citit o carte pentru ca “nu i-a atras coperta”, acestia nepunandu-si nici macar o clipa problema ca poate refuza din start sa ofere o sansa unei capodopere literare. Este adevarat, uneori copertile sunt neinteresante, iar alte ori nu au nici cea mai mica legatura cu romanul, dar nu cred ca acest lucru ar trebui sa joace un rol decisiv in evaluarea unei carti.

Cred ca cel mai simplu ar fi sa spun ca pentru mine, o carte buna este vie, fermecata si reuseste sa te atraga din nou in lumea ei, chiar si dupa ce au trecut zeci de ani de cand ai citit-o ultima oara; este acea carte care te asteapta cuminte in biblioteca, convinsa ca la un moment dat o sa te intorci si o sa o atingi pentru a o reciti, nu doar pentru a o sterge de praf, pentru ca ea stie ca are un loc special in inima ta, cititorul.